shinning



“unde duci tu mortul ăsta”
“e mortul meu” a zis ea şi i-am simţit braţele
strângându-mă mai tare
împingându-mă mai mult înspre ea
“aşa mergem noi” a zis “de fapt el mă duce pe mine
el mă ţine mereu în braţe şi nu mai vrea să-mi dea drumul
şi nici nu-i atârnă capul între mâinile mele
aşa zâmbeşte el
şi nici nu-l ascund
îi place să intre
sub rochie şi să rămână lipit de pielea mea
şi să nu mai respire

aşa mergem în fiecare an îmbrăţişaţi
până în primăverii
aşa ne iubim noi iarna
ca morţii

dar e mai viu ca oricând
nu vedeţi cum braţele îi atârnă ca nişte crengi uscate
şi-mi rup hainele
astfel lui îi place să îmbrăţişeze
şi eu îi tot spun fii fericit îi zic fii fericit
în depărtarea unde eşti şi unde vei rămâne”

(Teodor Dună – volumul “Catafazii”, Editura Vinea, Bucureşti, 2005)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: